În luna iulie noul imprint de la Editura Corint, Corinteens, m-a surprins cu primele două apariții, Șarpe & Porumbel și Casa de sare și amărăciuni. Pe lângă cărticele, Corinteens a adăugat și o cană, o lumânare inspirată din Casa de sare și amărăciuni, o sticluță cu un mesaj secret și un tote bag super drăguț.
Șarpe & Porumbel mi-a atras atenția încă de când a apărut pentru prima dată în engleză și o vedeam peste tot. Nu știam despre ce e vorba dar știam că voiam să o citesc. Cam așa se întâmplă cu majoritatea fanteziilor pe care le citesc. Dacă prietenilor mei cititori de peste hotare le-a plăcut, înseamnă că trebuie să le încerc și eu.
Încep prin a spune că este un debut fenomenal. Cartea are de toate; are elementele preferate de mine într-o carte fantasy: suspans, magie, eroi, enemies to lovers și multe altele. Mi-a plăcut mult de personajul principal feminin, Lou dar și de prietena acesteia. Mi s-a părut că ele fac toată cartea, personajele masculine părând usor eclipsate de femei, răi și ușor luați de fraieri. Bine bine, personajul principal masculin se dovedește mult mai breaz decât restul, ajunge și la inima mea de cititor ușor ușor prin gesturile pe care le face și curajul de care dă dovadă până în final.
Povestea nu mi se pare foarte unică dar m-a prins de la început. Aș fi avut nevoie de mai multe explicații cu privire la cum fac vrăjitoarele magie, de ce are un miros specific și de ce se vrea ce se vrea de la săraca noastră Lou. Aflăm câteva răspunsuri în ultimele 100 de pagini și tot acolo m-a convins autoarea să vreau degrabă și al doilea volum – când o să-l publice.
Ca și stil de scris, îmi place, nu am de zis nimic rău. Mi-a plăcut mult cum a conturat personajele femei, se vede că și-a dat mai mult interesul. Chiar dacă uneori se comportă naiv, Louise este ușor de urmărit, amuzantă și știe cum să se facă plăcută. Nu am mai citit de mult timp o carte cu vrăjitoare și chiar mi se făcuse dor de magia lor.
Magia din Șarpe & porumbel putea fi și mai ok construită, iar acțiunile din carte la fel, mai ales din ultima parte. La un moment dat, parcă autoarea a uitat de unele personaje, au stat degeaba cât altele două făceau ceva. Au fost cam… din plop acolo – au fost puși doar ca să fie puși iar acțiunile lor (alea puține) au fost făcute fără judecată. Nu pot da detalii, dar dacă o să citiți cartea, o să înțelegeți.
Lou si Reid au luat unul de altul anumite trăsături, ceea ce se întâmplă defel și în realitate când ajungi să stai mai mult timp cu o persoană. Lou a devenit mai serioasă, cu capul pe umeri, chiar și mai credincioasă iar Reid, vânătorul, a devenit mai bun și mai empatic la ce se întâmplă în urma acțiunilor sale. Ambele personaje cresc pe parcursul cărții.
Cum ziceam și mai sus, Louise, vrăjitoarea, a fost personajul meu preferat din poveste. Mi-a plăcut mult, s-a făcut apreciată prin tăria de caracter și prin curajul de care a dat dovadă. Reid a fost și el un personaj drăguț, dar cum spuneam, aproape toate personajele masculine au fost eclipsate de cele feminine, dar mi s-a părut potrivită această tehnică.
Povestea are potențial să devină una foarte faină, așa că aștept volumul doi cu multă nerăbdare. Aș vrea să văd în a doua carte mai multe detalii despre vrăjitoare dar și mai multe explicații despre alte creaturi supranaturale pomenite în carte, precum vârcolacii.
Citiți și voi Șarpe & Porumbel dacă vi s-a făcut dor de un fantasy adevărat, de vrăjitoare și de magia lor. Citiți cartea pentru replicile amuzante dintre Lou și Reid, dar și pentru acțiunea care te surprinde la fiecare pagină.
În final vă las cu câteva citate extrase de mine care să vă facă să cumpărați cartea numaidecât.
Pe vrăjitoare nu o lăsa să trăiască!
În vremurile acelea, femeile erau la fel de rele ca vrăjitoarele. Ca să-și bage mințile în cap, e nevoie de lemn – varga sau rugul.
Unele lucruri nu pot fi schimbate prin vorbe. Unele lucruri trebuie văzute. Trebuie simțite.
-Haide Vănătorule! Fii liniștit, că nu mușc… prea tare.
-Știu că ai gura spurcată.
-Și că ești obișnuită să obții ce vrei. Știu că ești vulgară și mincinoasă și perfidă…
-… dar ești și miloasă, independentă și curajoasă… N-am mai cunoscut o persoană ca tine, Lou.
Nu-i furie în iad precum a femeii disprețuite.
Moartea nu mi-l putea răpi. Eu eram el. Sufletele noastre erau unite. Chiar dacă el nu mă voia, chiar dacă eu îi blestemam numele, eram o singură persoană.
-Te iubesc, Lou, a spus și i s-au umplut ochii de lacrimi. N-am văzut pe nimeni să savureze totul așa ca tine. Mă simt viu alături de tine. Prezența ta e ca un drog de care nu te mai saturi. Tu ești ca un drog. Nnu contează că ești vrăjitoare. Vreau să văd lumea așa cum o vezi și tu. Vreau să fiu mereu lângă tine. Nu vreau să ne mai despărțim vreodată.
Unde mergi tu, vreau să merg și eu.
Dacă citiți cartea la recomandarea mea, nu uita să-mi scrii aici sau pe Instagram, @laviniareads. Spor la citit!
Lavinia Reads 